Aşa cum schimbarea numelui poate trage după sine realitatea în direcția dorită, designul are forța să transforme percepția. Am ales un subiect (şi deopotrivă obiect) aparent neînsemnat, dar pe care-l purtăm cu noi permanent şi de multe ori este primul răspuns dat străinilor la întrebarea: Cine eşti? Ce este mai firesc legat de identitatea unui cetățean decât cartea sa de identitate?

Un document cu design şi producție de bună calitate ar schimba în bine percepția străinilor despre români, precum şi percepția noastră despre cât ne respectă autoritățile. O scuză frecventă pentru designul de proastă calitate este că „nu sunt bani”. Se ştie însă că producerea unei cărți de identitate urâte costă tot atât cât producerea uneia bine desenate. Desigur că adăugarea unor elemente suplimentare (cip electronic etc.) ar creşte costul, dar în balanță ar adăuga semnificativ la utilitate. Propunem aici un nou design al cărții de identitate – din considerente estetice, dar mai ales de arhitectură şi claritate a informației, precum şi pentru a-i conferi o utilitate superioară pentru purtător.

1. Am redus acum uriaşa carte de identitate la dimensiunile specifice standardului ID-1 (85,60 × 53,98 mm). Standardul este folosit pentru cărți de vizită, carduri bancare şi permise de conducere în țări din UE, Australia, Brazilia, Canada, Noua Zeelandă, Norvegia şi SUA. Formatul ID-1 este folosit pentru cărți de identitate în Belgia, Brazilia, Bulgaria, Chile, Croația, Ecuador, Estonia, Germania, Kazahstan, Pakistan, Peru, Polonia, Serbia, Elveția. (La cartea de identitate românească, raza colțului este singurul element conform standardului: 3,18 mm.)

2. Am introdus într-un loc vizibil pe fața cardului data naşterii. Tinerii care studiază în străinătate sau călătoresc mult ştiu că doar cu cartea de identitate românească nu poți dovedi că eşti major, pentru că data naşterii nu figurează nicăieri—un bouncer nervos e rareori dispus să asculte teoria CNP-ului.
3. Am eliminat informațiile inutile: oficiul emitent al documentului (informație pe care ar trebui s-o stocheze autoritățile, nu noi), adresa exactă–am păstrat doar oraşul de reşedință şi codul poştal, pentru protecția informațiilor personale.

4. Am eliminat informatiile inutile: oficiul emitent al documentului (informatie pe care ar trebui s-o stocheze autoritatile, nu noi), adresa exacta–am pastrat doar orasul de resedinta si codul postal, pentru protectia informatiilor personale.
5. Pentru procesarea rapidă, am codat informațiile într-un format standard pentru citirea electronică–codul de bare bidimensional Quick Response Code (QR code).

6. Am transformat-o într-un document de călătorie inteligent, prin includerea unui cip de stocare–RF contactless smart card–pe care se pot stoca informații biometrice (trăsături digitizate ale feței, amprente digitale, desenul irisului). Aşa, purtătorul poate fi identificat cu acuratețe, cartea de identitate putând prelua funcția de paşaport conform cu standardul ICAO 9303. (Țări ca Olanda, Brazilia şi Albania respectă deja standardul.)
7. Am propus adăugarea de repere ale culturii române recunoscute mondial–amintindu-ne că a fi român poate fi şi motiv de mândrie. O variantă conține o reprezentare a „Sărutului” lui Brâncuşi.

© Brandient 2011